La sculees y i sculeies svilupea tres l'atività sportiva regulera y mireda si capaziteies fisiches, y i proa ora individualmënter cërta secuenzes de muvimënt. I se mesura cun i autri tl juech y tla cumpetizion, y i mpera a valuté drët resiedes. Tres l vester boni de superé situazions datrai nce critiches davani crëta te sé nstësc, y i ie boni de udëi l'atività sportiva coche elemënt positif de n stil de vita san.
Ciarië l curricula:
La sculees y i sculeies va plu sot tl dessëni geometrich y i mpera a se nuzé dla massaria de proiezion de basa y dla metodes de costruzion y reprejentazion de ogec geometrics sibe per chël che reverda la costruzion a man coche nce se nuzan de software spezifica. I mpera a reprejenté a norma ogec y lerches. L vën nce for inò fat udëi cunliamënc trasversei cun matematica y infomatica, cun tecnica y ert aplicheda.
Ciarië l curricula:
Coche lingua franca à l nglëisc na mpurtanza speziela, sibe tl ambit dla giaurida persunela y dla integrazion soziela, coche nce de viers dla cuncurenzialità tl ciamp dla formazion y sun l marcià dl lëur. Duvier dl nseniamënt dl Nglëisc ie perchël chël de slargë sistematicamënter y de fissé la cumpetënzes mparedes tla scola mesana tl ambit rezetif y produtif. Mira dl nseniamënt dl Nglëisc ie nce chëla de avané l savëi n cont de nosc mond y dla cumpetënza interculturela, cossa che juda a giaté si identità y a svilupé la persunalità.
Ciarië l curricula:
La sculees y i sculeies arjonj na cunescënza plu sota en cont dl manejamënt de tecniches, tecnologies y massaria de lëur spezifiches dla materia. Nsci mperi a ti dé man a ncëries de proiec a na maniera prufesciunela y creativa, a lauré ora autonomamënter n cunzet funziunel y a l prejenté. I mpera a se dé ju cun problems pratics y tecnics ntan la planificazion y la realisazion y a crì soluzions adatedes.
Ciarië l curricula:
L nseniamënt dla Storia dl'ert dëssa descedé l nteres per formes de esprescion artistiches desvalives dal'Antichità nchin a ncueicundì y lascé tò pert al'esprescion culturela y artistica tres la storia. La sculees y i sculeies svilupea n ntendimënt generel per la formes de esprescion artistiches desvalives y se urientea te chëla nce pra tendënzes atueles. I ntënd l'ert coche esprescion dla contraposizion de oget y ambient, y i arjonj n ntendimënt plu sot di liams.
Ciarië l curricula:
La sculees y i sculeies arjonj cunescënzes lerges de aspec estetics, espressifs y funzionei, che mira ala proietazion de depënc y de instalazions zipledes trëidimensciuneles. I mpera a cunëscer plu tecniches de creazion tl dessëni y tla grafica y cun chël a njenië proiec per depënc, plastiches o lëures ziplei. Mpurtant iel ruvé sëura che l dessëni naturalistich y la capazità de usservazion ie fundamentei. Nsci vëniel descedà talënc desvalifs y la crëta te sé nstësc, che ie de bujën per pudëi svilupé n stil persunel. Se rënder cont dl viadò culturel, teorich, tecnich y storich vën renfurzà tres la analisa de opres grafiches y plastiches dl passà y dl'atualità. Paredlé plu epoches y cultures juda a miuré la facultà perzetiva y l spirt critich.
Ciarië l curricula:
Biologia, Scienzes dla tiera y Geografia
La sculees y i sculeies dëssa savëi da se urienté te ciamps atuei y relevanc per la sozietà che reverda natura y tecnica, per pudëi tò tl daunì dezijions respunsables. Formazion ala sanità y al ambient tol ite en chësc cont na luegia mpurtanta y vën for inò integrei tl nseniamënt dla scienzes natureles. Mpurtanza ti vëniel dat al svilup de cunzec en cont de fenomens y regulariteies ti ambic de natura, tecnica, ambient/ecologia y sanità. Savëi da lauré y mparé a na maniera che lieia y che tiej adum, coche nce vester boni de se nuzé de metodes scientifiches te labor o de usservazion direta dla natura, ie d'autri ponc fundamentei.
Ciarië l curricula:
L nseniamënt de Religion tol ite, tl urizont de esperienzes y de ntendimënt dla sculees y di sculeies, la dumanda do crëidum y Die, do l senificat dla vita, do amor y aurità, do giustizia y pesc, do criteres y normes per azions respunsables. L nseniamënt dla Religion catolica ie pensà per duta la sculees y duc i sculeies y ti pieta a chëi che ne vën nia da n ambient scialdi religëus o che mantën na cërta destanza o che se sënt en contrapusizion a uni forma de religion, lerch per fé esperienzes y ucajions per mparé. N se mët dant dantaldut de crì deberieda n urientamënt tl sentì, pensé, crëier y fé. Religion vën nsenià ti trëi lingac de scola - tudësch, talian, ladin - a na maniera balanzeda.
Ciarië l curricula:
Tl pruzes de creazion ie al zënter dl nseniamënt. Pra chësc toca, en cunlaurazion cun Depënjer, mudelé y ziplé, la vela dla tematica, schizes danora, usservazion naturalistica, proietazion, njenië n model o na schiza definitiva, crì ora l material y la massaria nchin ala realisazion dla opra te grandëza reela o a scala. La sculees y i sculeies giata n bon fortl te tecniches, stii d'ert y teories de culëur desvalives y reagësc artisticamënter aldò de si talënt a mesuns de creazion. I mpera a lauré ora na tematica, data dant o crissa ora nstësc, tla tecnica che passena leprò y a urganisé autonomamënter l pruzes de lëur dala proietazion ala realisazion.
Ciarië l curricula:
Mira primera ie chëla de ti trasmëter ala sculees y ai sculeies plu tecniches y tecnologies dl ciamp artejanel, ndustriel y da uni di, acioche i posse planifiché y realisé zeche de nuef a na maniera autonóma y creativa tulan en cunscidrazion muvimënc d'ert y design atuel. I mpera a manejé la schiza liedia y i media nueves, cunscidran pra la creazion de ogec nia mé aspec artistics ma nce soziei y economics.
Ciarië l curricula:
La sculees y i sculeies mpera a na maniera autonóma i vares da fé tl lëur de proietazion. Pra la planificazion toli en cunscidrazion, sibe tla fasa de analisa coche nce te chëla de produzion de si lëur, aspec estetics, funzionei, comunicatifs y economics mpurtanc y relevanc tla produzion dl design. I arjonj oradechël n manejamënt segur en cont de tecniches, tecnologies y materiai desvalifs. N gran pëis ti vëniel dat al lauré sciche l toca y cumbiné materiai, y n i mëina a se rënder cont dl valor culturel y soziel dl design. La cunescënza di materiai vën trateda plu a fonz en cunlaurazion cun la materia de Chimica di materiai.
Ciarië l curricula:
Tl lauratuere de Grafica mpera la sculees y i sculeies a lauré cun massaria tecnica y cun software adateda y ala mëter en drova aldò te plu ciamps dla grafica y te formes d'ert desvalives. I ie boni de fé cialé ora tesć scric a regula d'ert, de lauré ora imajes vetorieles, tecniches y figuratives, de manejé fotografies analoghes y digiteles, de njenië fotos da nuzé ti media, de cunzepì y ajurné na plata web, de njunté animazions, de planifiché y curé n proiet te na grupa de lëur. I mpera a valuté pruzesc y a crì ora la forma de esprescion adateda, coche nce a lauré cun plu massaria manuela, tecnica y tecnologica. I cunësc l lingaz vijuel cun chël che i ie cunfruntei, y i svilupea n spirt critich per si lëur y per chël di autri.
Ciarië l curricula::
L lauratuere d'ert dl prim bienium à na funzion de urientamënt per la sezions dopro y l se dejëuj sun na basa modulera y a rotazion. La sculees y i sculeies à l mesun de esperimenté troies nueves tl ciamp dl depënjer y ziplé, dla grafica y dl design y de giaté ntan l pruzes de lëur soluzions nueves. I giata l drë fortl a lauré en cont de materiai, stii d'ert defrënc, tecniches y tecnologies desvalives. L vën a se l dé n'atmosfera creativa, te chëla che la sculees y i sculeies giata na crëta naturela te sé nstësc y l vën jit plu a fonz te tecniches desvalives nuzedes te plu materies.
Ciarië l curricula:
Cun l nseniamënt dl ciamp de materies Matematica y Fisica giata la sculees y i sculeies la puscibeltà de se rënder cont y de ntënder fenomens tecnics y naturei cun l aiut de matematica y fisica y de i valuté se nuzan de ponc de ududa matematich-fisichei. I dëssa savëi da se urienté te ambic relevanc per la sozietà en cont de natura y tecnica, chësc per vester boni tl daunì de ti jì permez cun uedl critich y respunsabel a problems fisichei y tecnics da uni di y da tò dezijions respunsables aldò.
La sculees y i sculeies mpera a ntënder la mpurtanza dla matematica tres si lingaz, simboi, images y formules y arjonj na capazità generela per ressolver problems. Se nuzé de massaria eletronica y media coche nce de software matematica te vel' lezion spezifica porta pro a stlarì y reprejenté relazions matematiches y a sopië l lëur scuvierjënt y sperimentel.
Pian via da probems cuncrec dla vita individuela y soziela, se dà ju la sculees y i sculeies cun dumandes de basa che reverda si ntendimënt dl mond y de sé nstësc, y i reflescionea a fonz sun interpretazions giatedes. Duvier dl nseniamënt dla Filosofia ie chël de mëter en cuestion cërta segurëzes, crì sistematicamënter do respostes y ejaminé respostes puscibles. La sculees y i sculeies arjonj, se urientan a problems, la capazità de svilupé si pensieres y de pustejé sun ponc de ududa en cuntrast. Tl cheder di cunzec filosofics vën dantaldut trateda la filosofia europeica coche nce chëla dl mond uzidentel te si tradizion dal'Antichità nchin a ncueicundì.
Ciarië l curricula:
Chësc ciamp de materies mira a fé arjonjer cumpetënzes tl'aplicazion de chëi materiai che vën nuzei tla produzion grafica y pitorica. Mparé a cunëscer tecniches y massaria de lëur coche nce a nuzé la terminologia tecnica fej ora na pert mpurtanta dl nseniamënt. La sculees y i sculeies mpera a nuzé a na maniera creativa la fazion de materiai defrënc tl lëur estetich y se noza sciche l toca dla funzion de schiza, proiet y model per ruvé al travert. I tol su metodes passenëntes en cont de analisa y elaurazion, y i mpera a se urganisé aldò dl'aurela y luegia de lëur persunela.
Ciarië l curricula:
L nseniamënt dla Chimica y dla Chimica di materiai dëssa ti dé ala sculees y ai sculeies na cumpetënza de basa, cun chëla che l vën rendù azessibli tres ativiteies fenomens, situazions y problems chimich-tecnics y che juda a ntënder la leges de chësta materia y a les svilupé inant. Materiai tecnics y mediei dëssa judé tl giaté su autonomamënter informazion. Gran pëis ti vëniel dat ai materiai che vën nuzei tl'ert aplicheda.
Ciarië l curricula:
L nseniamënt de Tudësch porta pro che la sculees y i sculeies posse cunëscer a fonz y a duminé cun segurëza l lingaz tudësch tl viers de cumpetënzes y cuntenuc spezifics. I vën alenei tla produzion de lingaz tres l rujené coche nce tla rezezion de lingaz tres l scuté su y l liejer. Tla lezions mperi a ntënder formes defrëntes dl lingaz tudësch, a les tlassifiché analiticamënter tres reflescion sun l lingaz y a les nuzé te situzions y formes de scrì desvalives. Pra tesć letereres mpera la sculees y i sculeies a cunëscer esperienzes umanes de uni sort coche nce plu manieres de udëi l mond y si valores.
Ciarië l curricula:
La materia à coche mira chëla che la sculees y i sculeies se debe ju cun avenimënc y cuestions storiches y che i arjonje n ntendimënt storich dl passà y dl prejënt. I cuntenuc vën laurei ora cronologicamënter ti dajan na gran mpurtanza ai liams storics, culturei y geografics. Mpurtant ie nce l referimënt al prejënt y ala storia atuela. Daviadechël ie la storia dl Südtirol dal 1918 nchin a ncuei y l referimënt ala storia dla valedes ladines argumënc fundamentei.
Ciarië l curricula:
L lingaz talian ie tl sistem de scola paritetich ënghe udù dant coche lingaz de nseniamënt. Daviadechël ie la cumpetënza linguistica dla sculees y di sculeies nia mé de mpurtanza per la materia nstëssa, ma nce per duta la materies che vën nseniedes per talian. La cumpetënza linguistica vën stimuleda y purteda inant sibe a usc che tl scrit, coche nce tl ntënder y tl mëter ju tesć. Se dé ju cun tesć letereres porta pro a ntënder miec y dà na vijion dl viadò storich-culturel di muvimënc letereres.
Ciarië l curricula:
Aldò dla indicazions provinzieles iel doi ëures de Ladin al'ena, l ie meranchëi nce ududa dant la puscibltà per sculees y sculeies che ne n'à nia fat na scola mesana tla localiteies ladines de pudëi putenzië si cumpetënzes te n'auter lingaz de nseniamënt mpede fé la segonda ëura de Ladin.
La sculees y i sculeies de rujeneda dl'oma ladina o chëi che à fat na scola mesana te Gherdëina o tla Val Badia miurea ntan la segonda ëura al'ena si manejamënt dl lingaz ladin. L vën laurà sun la cumprenscion te plu sortes de ladin y sun l'esprescion sibe scrita che a usc te si idiom, fajan analises n cont de fonetica, morfologia, lessich, sintassa, tesć y nce de mplicazions cultureles. Davia che la sculees y i sculeies vën da situazions linguistiches desvalives ie l progres persunel mpurtant.
Tl'ëura pra chëla che l ie duc deberieda vëniel tratà tematiches liedes al lingaz y ala cultura ladina, cun elemënc de geografia, storia y d'autri ciamps de relevanza. L nseniamënt ie ntan chësta ëures te plu rujenedes. Per sculees y sculeies nteressei iel oradechël mesun fé n curs de ladin per nia-ladins.
Ciarië l curricula:
L nseniamënt ie dantaldut pensà per arjonjer cunescënzes de basa tl mudelé y ziplé y tl nuzé de materiai defrënc. Tl mëterman dl pruzes de svilup iel la analisa de ogec tl ciamp dl'anatomia y dla tecnica coche nce dla natura. Dopro possel unì crià, do avëi laurà ora na schiza o n proiet, na opra individuela y inovativa en forma de relief o trëidimensciunela.
Ciarië l curricula:
L Nseniamënt sëurapro, cun na cumpëida de doi ëures al'ena, dà l mesun de nsenië aldò de tematiches y de proiec tl ciamp de ert y mujiga.
